Despre mine

Fotografia mea
Constanta, Romania
Cine sunt eu?....Sunt barbatul care nu arunca margaritare porcilor, care nu e grabit ca nebunul, dar nici rabdator ca idiotul, care stie ca nu-i e de nici un folos sa se lupte cu morile de vant, barbatul care face diferenta intre ispititor si frumos, care stie ca nenorocirea inseamna adesea nevrednicie si ca, de multe ori cutezanta e doar o fuga cu capul inainte, sunt barbatul care primeste la bucurie pe aceia pe care i-a primit si la durere, barbatul care poate pluti in sferele siderale, care in loc de ochi are doua flacari, care nu inceteaza sa spere in mai bine si sa creada in lumina blanda si matasoasa din suflete.....Sunt barbatul puternic (asa spun cei care ma cunosc), care incerc sa domin prin inteligenta, forta interioara, capacitatea de a fi mai multe intr-unul singur, perseverent, care are curajul propriilor opinii, care stie sa daruiasca fara sa uite de sine, care-si asuma slabiciunile si lupta sa si le invinga....care incearca sa fie OM - respectat, iubit, admirat si nu in ultimul rand, inteles…Care nu lupta pentru el, ci pentru o viata frumoasa in doi!...Care stie sa-si protejeze aleasa si sa faca tot ce-i sta in putinta ca sa imbatraneasca amadoi cu zambetul pe buze…

miercuri, 20 iulie 2011

Si eu sunt ROMANIA!




SI EU SUNT ROMÂNIA !


MOTTO: Atentie domnilor politicieni: la următoarele alegeri, expiră termenul de 20 de ani fixat de Brucan. Expiră prostia si nesimtirea!

Ca cetătean european ce mă gasesc - din ratiuni oricum paralele si independente cu activitatea dumneavoastră submediocra si ineficienta -, încerc să vă reflect imaginea reală, asa cum este ea percepută de noi, cei în numele cărora rupeti scaunele din Parlament dormind pe rupte, dar spunand si bătându-vă cu pumnii în piept ca va spetiti si rupeti oasele de munca in interesul tarii, de vreo 19 ani încoace...

Ce se vede:
Văd, în Parlament, în momentul citirii actului de condamnare a comunismului, cum oameni instabili psihic batjocoresc functia supremă în stat, si nu pe cel care a fost ales să ne reprezinte în functia de sef al statului, asa cum, de fapt, ar fi fost normal, in felul asta batjocorind-ne chiar pe noi însine, cetatenii simpli, normali si cuminti ai acestei atat de incercate tari...Si mă gândesc că suferinta psihică nu este o minoritate care să fie reprezentată si prezenta în parlament...
Văd cum un parlamentar care a votat de două ori - filmat fiind - minte cu incredibilă nerusinare, amenintând cu tupeu feroce presa – de fapt, chiar ochii nostrii – batjocorindu-ne de fapt pe noi însine... Îl întreb: oare minciuna si înselăciunea nu sunt hotii?...Nu se pedepsesc conform codului penal?!...Sunt sigur ca se pedepsesc!
Vad cum Presedintele Camerei Deputatilor ne inseala fraudand voturi fara pic de rusine si bun simt, in fata tuturor camerelor de luat vederi, dupa care, in loc sa isi dea demisia – o demisie de onoare, de altfel -, ataca opozitia si incearca sa para calugarita si fauritoare de dreptate. Urat, cumplit si scarbos in acelasi timp!...
Văd cum prea multi golani si lichele, organizati în politicul si autoritatile ce ne conduc, taie si vând pe bucăti tot ceea ce oamenii onesti si muncitori au reusit să creeze din vechi timpuri si până azi...si aici ma refer inclusiv la stramosii nostri, nu doar la cei contemporani cu noi… Si mă gândesc că parlamentul lor ar trebui să fie puscăria, iar alegătorii, procurorii si gardienii...
Doar că de votat, i-am votat  si-i mai votăm, chiar o mare parte din noi... pentru o galeata portocalie, o punga de malai, o plimbare cu un autocar cu aer conditionat, sau chiar pentru un pui american inghetat, plin de substante chimice daunatoare sanatatii…
Mă uit si nu văd, în ultimii 19 ani din viata mea, scursi in asteptarea unei vieti mai bune si mai demne, asa cum am sperat in zilele din decembrie 1989, nici măcar o singură dezbatere constructivă, o singură încercare de identificare si rezolvare a unor probleme ce ne dor, ce ne apasa si ne trimit inainte de vreme acolo unde nu este nici intristare, nici suspin, vad  doar acuzatii si dezvinovătiri puerile si retarde, doar certuri, discutii sterile si insulte, doar lupte pentru  demolare, distrugere si mai ales pentru putere (absoluta, in ultimul timp – cuvantul cel mai bun ar fi “dictatura”, insa acest cuvant inca ne mai trezeste amintiri urate, resentimente acumulate si nu in ultimul tand, frica). Pentru răsturnare, demitere, suspendare, într-un cuvânt, pentru anarhie, in nici un caz pentru democratie sau o alta forma sociala civilizata....
Văd lupi lacomi, hamesiti si negri de ura, care o data la 4 sau 5 ani, imbraca blana de miel bland pentru putina vreme, dupa care-si schimbă grija pentru alegător în dispret suveran!...
Văd cum mintile luminate ale poporului stau si clevetesc pe margine, ori din pura lasitate, ori fiindca sunt marginalizate, dar neimplicându-se în vreun fel, ci bătându-se cu pumnul în piept cum că ei au prevăzut - de mult - că asa sau asa nu se va întâmpla... De parcă ei n-ar face parte din aceeasi “mamaliga romaneasca”…De parca ar paria pe niste ogari de curse, obositi, lihniti de foame si de griji, ucisi cu incetinitorul de niste politicieni facuti peste noapte, in fapt, oameni care n-au reusit nimic in viata si varianta politicului a ramas singura din care ar putea trage foloase….si nu putine…
Văd cum oameni cinstiti si gospodari stau deoparte, cocosati de taxe, impozite, umiliti de griji si de nivelul de trai din ce in ce mai slab si mai neindestulator,  văitându-se că o duc rău, dar nu s-ar deranja - Doamne fereste!- să intre în politică, alungându-i pe venetici, pe netrebnici, pe nesimtiti, pe imbuibatii cretinoizi si pe mincinosi. Si mă întreb: în neamul nostru, de vorbitori ai limbii române, or fi rămas si OAMENI ADEVARATI?...
Văd că nici o aliantă, niciodată de la Revolutia din decembrie 1989 si până azi, nu a rezistat. Nici măcar una!!! Si iarasi mă întreb dacă si la următoarele alegeri, ne va împinge iarăsi ceva să votam, în inconstienta noastra, aliante si coalitii, unele create impotriva doctrinelor si chiar a naturii ?!...
Văd cum opozitia - indiferent care ar fi ea - nu construieste nimic ci doar încearcă să dărâme, desi noi ăstia care ne chinuim si abia mai stăm în picioare, în timp ce-i tinem si pe ei în cârcă, îi plătim să construiască. Si plătim al naibii de mult, luxul lor!!! Inclusiv cu sperante...desarte…
Mă întreb: nu ar fi mai bine să-si manifeste opozitia din sediile lor somptuoase, dar pe banii lor, cu ajutorul presei? Si nu stricând ordinea din parlament, adică de acolo de unde se presupune că s-ar lucra... Si nu că s-ar chiuli, dormi, citi ziarele, râde, mânca, viziona filme deocheate, initia afaceri personale, sfida etc...
Văd o minoritate care, de mai bine de 19 ani, din pur camelonism politic, hranit din dorinta si foamea incomensurabila de putere si distrugere a natiei romane, e cea care, in fond, a hotarat si hotaraste majoritatea din Parlamentul tarii, intorcandu-si fata tot timpul catre cei aflati la putere, dar care afirma sus si tare ca ei nu sunt un partid politic. Atunci ce mai cauta in Parlament, daca nu sunt formatiune politica?!...Intrebare retorica…Si tot ei sunt cei care ne distrug incet, dar sigur si perpetuu, atat padurile seculare, cat si identitatea nationala, integritatea teritoriala, sanatatea populatiei si nu in ultimul rand, care incearca sa ne faca pe noi, cei care traim de zeci si zeci de generatii pe acest pamant, sa ne simtim minoritari in propria tara de majoritari!...
Văd indivizi, din aceeasi minoritate, pe care de asemenea îi plătim regeste, pentru ca, vorbind într-o limbă diferită de a noastră, de 19 ani nu fac altceva decât să găsească maniere prin care să rupă bucăti din tară, pe care să le alipească - nu poporului vecin - ci intereselor conducătorilor acestuia...Si văd că sunt singurii care stiu să voteze, votand doar oameni de-ai lor, in mare parte mereu aceeasi...
Văd cum un presedinte (primul), politicianul adevărat, este doar ambalajul unor gânduri socialist-comuniste, rodul unei invataturi bine asimilate in tinerete, care, oricat de mult ar incerca sa le adapteze prezentulului, sunt mai puternice decat tendintele actuale. Care este atât de împătimit ideologiei social-comuniste si spiritului dreptatii si curateniei sufletesti, încât nu-l interesează nici măcar... să fure! Pacat ca n-a reusit in cele doua mandate si jumatate sa insufle aceste sentimente macar la jumatate din asa-zisii oameni politici ce-l inconjurau!...
Mai văd cum un altul (al doilea), presedintele intelectual, a fost ambalajul unui brat de paie, numai bun să sperie ciorile de pe câmp…si nimic altceva.
Mai văd un presedinte (ultimul si prezentul), tenace, rauvoitor, indoctrinat cu spiritul de clan/gasca, avand reale si puternice aptitudini (native, as spune) de dictator, ale carui actiuni sunt atât de alambicate, ascunse, lipsite de scrupule si letale încă nu-mi îngăduie nici in acest al doilea mandat să-l înteleg pe deplin oricat as vrea si să-mi fac o părere definitivă...Si nu doar mie, ci nici ditamai analistilor si filosofilor vremii care se pare ca n-au altceva mai bun de facut decat sa dezbata aceleasi si aceleasi lucruri la diferite televiziuni de cu zori si pana-n seara. Degeaba vrea sa para si sa ne convinga ca este plin de credintă, zice el, - ceea ce este un lucru bun-, ca este darnic - ceea ce este de asemenea un lucru bun-, recunoscător vietii si călăuzit de setea dreptătii - iarăsi foarte bine, insa in ultimul mandat ne-a aratat ca a uitat de aceste promisiuni electorale-, dar care are idei si gânduri ce vin, inspirate fiind parca din învătăturile tatălui său, direct de la biblicul Abel; căruia îi lipseste autocontrolul atât de mult încât se întrerupe pe el însusi în timp ce vorbeste; care are o oglindă în care îsi admiră în fiece clipă, imensul orgoliu; si pe care l-as vedea într-o bună zi, după două mandate succesive, întrebându-se senin: "Cum să votati pe altcineva, dacă eu sunt cel mai bun si cel mai frumos? Ce lege, care lege? Ce, este mai bună legea decât mine? Schimbati legea...". Poate că, dacă ar rămâne doar locomotiva – nu si conductorul si nasul, ar avea sanse. Dar care dintre ai lui să aibă curajul de a-i spune, cand in gasca lui el este Dumnezeul pogorat pe pamant, iar manuta lui dreapta (sau stanga) este atat de mica si neinsemnata, incat n-o baga in seama nici cand ii sta in fata ochilor sasii ?!...
Din pacate pentru acest popor, este al treilea pumn consecutiv al dezamăgirii...
Văd cum se lasă geamul masinii luxoase prin care zboară aruncata o sticla goala de suc, si aud, până să se închidă, prin acelasi geam, iritarea scarbita fată de mizeria în care suntem siliti să trăim...
Văd cum se fura sinele de tren, cablurile electrice, capacele de canal si panourile de aluminiu de pe autostrazi si nu inteleg de ce statul continuă să le cumpere... din cărute?
Văd cum un ministru este acuzat de spionaj; vad cum parcurile sunt transformate in santiere, cum un kilometru de autostrada ne costa cat o autostrada intreaga, cum mor oameni cu zile datorita deciziei de a se inchide spitale renovate sau imbunatatite de un an, vad odrasle si progenituri retardate ale politicienilor, care nu stiu sa vorbeasca corect si coerent romaneste, dar sunt cocotate in functii in care, unor oameni normali, probabil ca le-ar trebui o jumatate de viata sa ajunga, cu munca, sudoare, eforturi deosebite, sacrificii si chiar o parte din sanatate…
Văd cum se fac cadou rezervele de gaz si petrol ale tarii...
Văd cum consilieri ai primăriilor cheltuiesc zeci de mii de euro pe deplasări personale si nu le este milă de bătrânii ce se calcă în picioare la cozile pentru medicamente compensate...
Văd cum un singur director al CFR a furat 700 milioane euro, bani suficienti pentru subventionarea (pentru multi ani...) a tuturor facturilor la încălzire pentru toti pensionarii nevoiasi, sau a celor cu familii numeroase si buget foarte mic. Si mai văd cum institutia parlamentară, după ce a cheltuit un buget urias pentru dotări total inutile - judecând după rezultate -, rămânându-i un mizilic, un "rest", de 6 milioane de euro, în loc să formeze un cont de ajutor pentru toti copii ce au nevoie de operatii prin străinătate, au hotărât să schimbe mocheta sălii. De toti banii! Si nici măcar un singur individ din sală nu s-a opus... Foarte trist...

Dar mai văd ceva. Văd o solutie...
Legat de votul uninominal...
Sigur, votul uninominal, luat ca atare si in prima faza, va aduce cu el un val de dolănesti si sinulesti, de hagisti si popisti, de adisti minunisti, de copii auriferi sau de vijelisti. De oameni talentati, nu spun altfel, doar că talentul este ceva primit instinctiv, nativ, în vreme ce tării îi trebuie ceva oferit rational, calculat, echidistant si mai ales, ii trebuie o elita!
Asta înseamnă că alesii ar trebui să treacă de un filtru, ca un examen, care să-i
separe pe cei nepotrivti sau incapabili de cei potriviti, de experti in adevaratul sens al cuvantului. De cei idealisti, inovatori, deschisi, dar in acelasi timp patrioti, demni si chiar originali. Sigur, cei inteligenti nu sunt automat si buni, asa că mai trebuie un filtru. De data asta însă e vorba de filtrul alegătorului.
Să fie votul un rezultat al analizei persoanei candidate, cu cel putin un an inainte de alegeri si nu unul făcut de orice neavenit... La urma urmei, votul este o dezbatere, o verificare, o sfaturie a mintilor, dupa castigarea increderii,  si nu a buletinelor care atestă vârsta de 18 ani, de la care se poate vota.
Astfel, solutia pe care o vad este: SORTARE ÎNAINTE DE VOTARE!
1. Pentru electorat: Pe biletul de vot, undeva în partea de sus, să fie tipărite două-trei întrebări, foarte simple si stabilite de analisti si psihologi, de genul:
- forma de guvernământ a României este: a. Monarhie, b. Prezidentială c. Republică.
- parlamentul este: a. Unicameral b. Bicameral.
- numele Ńarii noastre este : a. Republica Socialistă România, b. Republica Populară Română, c. România.
- în ce an si-a castigat Romania independenta? a.1601, b. 1877, c. nu si-a castigat-o inca.
Iar răspunsul gresit trebuie să anuleze votul.
Cel putin am scăpa de părerea unor nulităti, a unor mase de alegatori ce pot fi manipulate usor, fie cu o galeata portocalie, fie cu o pereche de pantofi sport, fie cu un kilogram de malai/zahar/faina etc.
2. Pentru candidatii la parlament: Sustinerea (după testul psihologic, desigur, cu
întrebări de genul: vezi bătrâni îmbrăcati în alb care, coborâti din sfere translucide îti oferă o diademă cu care să-ti legi părul si să o porti mai apoi în parlament? a. Da, b, Nu.) unui test grilă, desfasurat la tv, cu întrebări de cultură generală, istorie, logică, economie, etc., minimale dar esentiale... Stabilite de asemenea de o comisie de psihologi, economist, istorici, analisti etc.
Iar punctajul insuficient trebuie să anuleze candidatura.
In felul asta am scăpa de prestatia unor inconstienti, a unor semianalfabeti dar plini de bani, de indivizi care se inchina doar zeului “Ban” sau a celor bolnavi psihic.
3. Pentru candidatii la presedintie: Sustinerea, mai întâi, a unui test psihologic si
medical, în fata unei comisii de specialitate. Chiar internatională, pentru eliminarea oricăror dubii. Mai apoi, sustinerea unui test de aptitudini manageriale, desfăsurat în direct la tv, in fata unei comisii formate din experti din toate domeniile, iar răspunsurile să fie corectate pe loc si dezvăluite astfel publicului. Si abia la urmă să-si arate sarmul personal. O sortare obiectiva înainte de votare. Să nu mai votăm pe cel ce minte mai frumos.
Asa am scăpa de reprezentarea unor iresponsabili, a unor oameni de paie manipulati de altii din spatele lor, a celor cu apucaturi de dictatori sau a celor frustrati, cu sechele din copilarie.
Noi dăm teste psihilogice, de verificare a cunostintelor si aptitudinilor chiar si  pentru obtinerea carnetului de conducere al unui autoturism. De ce sa nu cerem astfel de teste pentru postul suprem, pentru conducerea treburilor tării???
Un singur lucru bun ne-au lasat toti acesti politicieni: identitatea lor. S-au strâns, precum neghina, toti cei asemenea, iar noi, data viitoare când vom vota, o vom putea separa de boabele de grâu.
Nu mi-a stat în intentie să jignesc pe nimeni, insa 19 ani de sperante au inceput sa ma doara din ce in ce mai tare, dezamagirile acumulate au ajuns sa-mi provoace o stare permanenta de sila  si ma simt sufocat de incompetenta, mediocritate si prostie. Refuz sa cred ca aceste trei trasaturi sunt trasaturile esentiale ale natiei romane, de aceea am luat aceasta initiativa. Stiu ca este o mica picatura intr-un imens ocean, insa daca fiecare dintre noi am creea o astfel de picatura, incet, dar sigur, ne-am transforma intr-un ocean, iar ei, cei care acum ne intoxica cu prostia, nemernicia, mizeria lor sufleteasca se vor transforma in picaturi, insa nu de apa pura si esentiala vietii, ci de mocirla…Si vor sfarsi in mocirla creeata tot de ei, fiindca doar adevărul adevărat, este cel ce doare, iar durerile lor vor fi imense!

ASA SE NE-AJUTE MARELE ARHITECT AL UNIVERSULUI!